marți, 9 august 2011

Am obosit

Am obosit sa ascult atâtea şoapte
Atâtea gânduri şi idei in astă noapte
Mă simt nefericit şi întristat, Stăpâne
Când văd atâtea învăţături întinse pe tarabe.

Atâţia negustori îmi vând religii,
Iluminaţi, zic ei, din forţa Legii,
De adevăruri izvorate din credinţă
Ce nu-i legata niciodată de cainţă.

Sclipiri de jad, culori de curcubeie,
Să crezi că-s a cerului sfinţită cheie,
Orice ai face în viaţă poţi deschide Poarta
S-ajungi in Rai cât de murdară îţi e soarta.

Oh! biet nătâng ce sunt cu ochii pe mărgele
Sedus de jocul lor pierdut în stele...
Căci cerul nu cunoaşte decât o culoare,
E albul cel născut din jertfa de pe Cruce,
Ce mântuire adevărată ne aduce!

2 comentarii: