duminică, 22 septembrie 2013

Politica Legii - Legea Politicii (partea 2)


Din cate citesc eu Legea data de Dumnezeu nu a facut pe nimeni desavarsit! Ori fara oameni care sa aiba o fiinta interioara transformata lumea in care traim nu poate fi diferita de ceea ce vedem si traim azi. Politica cat de sincera ar fi facuta nu v-a schimba oameni, ci doar Dumnezeu prin Duhul Sau o poate face! Legea, asa cum o vad este buna in sensul ca poate restrictiona raul, dar nu a aduce binele... Ba inca auzisesem ca o educatie bazata pe respectul legii si a valorilor morale pot aduce un plus societatii, o valoare pozitiva. Iar din 1990 in Romania de la filosofi, istorici, sociologi sau politicieni ne-au arata cu degetul Occidentul unde, dupa parerea lor legea era respectata, oamenii traiau intr-o buna convietuire datorita ei si poate chiar mai mai mult datorita cultului repectului fata de cel de langa tine invatata de la cresa pana la finalul vietii.
Oamenii respectau legea si morala intelegand ca acestea sunt absolut necesare unui trai decent si linistit. Educatia le fixa aceste principii si totul devenea normal si moral. Doar cativa erau acei care deviau de la aceste reguli si pe aceea ii vedeam si inca ii vedem la televizor citim despre ei in ziare cum ca isi ucid aiurea dintr-un capriciu semenii tragand intr-o scoala sau un restaurant cu arma obtinuta cu aceeasi usurinta ca un telefon mobil... Dar acele cazuri sunt aparte iar America sau Vestul european trece rar si la o scara minuscula prin astfel de tragedii- acolo oameni incalca foarte rar legea!
 Dar ce faci daca studentul Jean si cu fratele sau Pierre, decid sa vina in Romania intr-o vacanta de vara, cu inca cativa amici de studiu? Sa viziteze par exemple, minunatele zone carpatine din jurul Zarnestiului, Rasnovului sau Brasovului? Acolo unde ei cred ca e un soi de far-est, iar Dracula cu vampirii lui distructivi si nelegiutiti inca ar putea sa existe? Ei bine, vor fi ca orice studenti: veseli, nepasatori, distrati, dar cu bun-simt, ala, invatat de la mama Marie, tanti aceea de treaba care nu are nevoie de Dieu, ca are morala si educatie cat cuprinde si care s-a revarsat peste baietii sai, culturalizati la Sorbona!...Sau poate ca nu?...
 Si i-am vazut pe Jean si Pierre intr-o dupa-masa torida de iulie de acum cativa ani, intr-un grup de tineri francezi veseli, care au ocupat rapid o banca in gara din Cristian, a judetului Brasov, asteptand un tren sa ii duca in capitala judetului. Venisera de pe munte si fericiti luasera niste nuiele cu ei. Le-au decojit cu cutitele bine scutite ce le aveau asupra lor si  gramada de coji rezultate mi le-au zvarlit langa usa biroului de miscare, intr-o chestie de sfidare si dispret in rasetele lor amuzate. Eu eram roman, ei erau francezi, deci cum in tara aceasta numita Romania ei au citit si experimentat ca nu existau reguli sau legi, iar nici ei nu si le mai aminteau pe cele franceze, mi-au arata ce sunt eu pentru ei - un  adunator de gunoaie si nu un impiegat de miscare!  Intr-o tara pe care ei o vad a resturilor menajere si a mizeriei puteau zvarli rahatul propriu unde si-ar dori! Si sa imi scuzati, va rog, vulgaritatea sincera!
 La vreun an, paradoxal, alti vorbitori de limba franceza, toti tineri inalti, vanjosi, vreo 10 la numar, au intrat in sala de asteptare a garii din Rasnov, unde am lucrat si acolo pentru o perioada de cateva luni in acel an, si trantindu-si pe podea rucsacele masive, s-au trantit la randul lor pe jos ca sa doarma cu capul pe ele ca un soi de covor murdar, dar uman si occidental, gest pe care nici macar  blamatii rromi nu l-am vazut pana la ora actuala facut de ei, asa incat nimeni nu mai putea sa ajunga la ghiseul de bilete. Am fost socat, uimit si intrigat, pentru ca eu eram ala needucat, ala fara morala, ala fara lege si bun-simt... Cativa s-au ridicat pentru a fuma si a-mi strivi apoi chistoacele pe peronul curat, cu toate ca puteau sa le arunce in locul special pentru asa ceva. Radeau bine dispusi pentru ca in aceasta tara numita Romania, Jean si Pierre vor putea sa o calce la propriu in picioare, facand ceea ce sunt sigur ca la ei nu ar fi avut curajul: sa sfideze, sa isi arate reala educatie, realul respect fata de lege si de om! Adica absolut nimic!
 Am facut dupa toti acestia baieti de baieti curat, curatindu-le peroanele de chistoace, curatindu-le banca si peronul de fasiile de crengi si ducandu-le de acolo sticlele de bere Ursus din care se infruptasera, mai mult uimit decat suparat, invatand o pretioasa lectie: nu regulile, nu legile, nu interdictiile fac o inima sa aiba respect, sa iubeasca semenul...NU! Si atunci in Parlament cum ar putea arata acele legi care sa sensibilizeze inima? Nu cumva doar teama de sanctiuni?....Ati vazut ca fiecare lege vine insotita reglementari legate de pedeapsa incalcarii ei? (Harul face la fel?) Doar prin formularea sanctiunii exista legea! Tinerii francezii stiind ca nu vor fi pedepsiti si-au permis sa trateze lege si morala cu tot dispretul aferent unui jug, al unei oprimari. Educatia nu are absolut nici o valoare daca nu are puterea constrangerii! Existenta moralei fara Dumnezeu, a educatiei ancorate in neant e pur si simplu o prostie! Nu exista asa ceva. Dumnezeu prin Cuvantul Sau invata asa de bine inima incat si daca prin absurd, ai stii ca El nu vede si ca nu va stii niciodata ce vrei sa faci, nu ai face nici un rau mic sau mare aproapelui. Acesta este Harul! Nu mai trebuie sa te raportezi la Lege sau morala, ci la iubire! E o enorma si totala diferenta! Te va durea inima sa ii faci unui om necunoscut si poate binevoitor, necazuri doar pentru ca poti! Te va sanctiona Duhul lui Dumnezeu in inima ta mai dureros decat o lege searbada data sa fie incalcata!... Pentru ca El gandeste altfel decat termenii nostri arbitrari: ce e legal azi, maine va fi poate ilegal si viceversa! Ceea ce este la El rau azi , va fi si intr-o mie de ani! Ce este vrednic de cinste si lauda, va fi si in eternitatea Sa!
 Daca sunt impotriva politicii este pentru ca ea nu aduce schimbare, transformare, ci spoire, acoperirea ruginii cu straturi de vopsea... Inima va ramane neschimbata, iar orice fisura a legii ve fi exploatata in beneficiul celor ticalosi...Imi place teribil de mult o vorba a lui Oscar Wilde pe care o citez din memorie: Patriotismul este virtutea viciosiilor! Caci, nu-i asa? si viciosi politicii sau a vietii de zi cu zi, trebuie sa aiba virtutea lor! Iar patriotismul este o virtute a politicii: suntem romani, suntem francezi, suntem americani, suntem arabi, suntem englezi etc. de aceea actionam astfel! Iar oamenii mor, sunt umiliti, sunt dispretuiti, sunt deposedati de ce este a lor, in virtutea politicii, a unui bine suprem, ca si cum ar putea exista asa ceva! Bine suprem pentru ceva limitat?  O suprema minciuna!
  Legea este creata de la tribuna Parlamentelor, acolo unde unii crestinii care si-au pierdut viziunea, respectabili pentru trecutul lor, dar condamnabili pentru prezentul lor, cu functii, totdeauna cu functii religioase, cu carti scrise, cu predici, cu idei si mai ales masive iluzii, vor sa ajunga acolo, in pofida esecului ei. Vor acesti domni religiosi in vremuri de har sa impuna reguli si legi pamantesti, inclusiv pentru probleme ce tin mai degraba de spiritualitate. Vor sa transforme lumea nu prin rugaciune, smerenie sau Cuvant, ci prin articole de lege omeneasca!... Dar cine stie, poate nu mai sunt eu pe faza, pentru ca vad ceva aberant si stupid in lumea asa-zis evanghelica a liderilor religiosi, amagiri politice ciudate!... Cum sa visezi ca legea, oricare va fi ea, va schimba lumea? Spune Sfanta Scriptura ca se va intampla asa ceva in vremurile din urma, daca slujitorii lui Christos vor fi pe langa regi si stapanitorii acestei lumi ori ca vremurile din urma vor fi caracterizate prin vremuri grele in care crestinii vor fi prigoniti? Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare; au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferăstrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi –ei, de care lumea nu era vrednică – au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pământului... Evrei 11:36-38. Si parca eu citesc altceva despre oamenii credintei... Dvs. ce cititi? Caci eu nu doresc politica in viata mea, nici Lege, nici reguli morale, ci iubire si Har!...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu