Violenta!

                                                                   Violența este ultimul refugiu al incompetenței.” — Isaac Asimov
Nu am auzit niciodata o predica sau sa fi citit o carte crestina ce condamna violenta. Violenta pur si simplu, imbratisata de oameni care nu pot fi si trai altfel, devine diferita. Nu si pentru mine. Crestinii fundamentalisti condamna anumite aspecte ale vietii umane, dar nu fac prea mult caz de violenta. Violenta pare sinistra cand duce la victime umane, de cele mai multe ori cumva altfel decat initiatorul violentei. Si totusi, Dumnezeu pare a sanctiona violenta si pe oamenii violenti intr-o masura extraordinar de mare, ne arata Sfanta Scriptura, in Vechiul Testament si mai ales intr-un timp in care ateii il vad pe Dumnezeu ca un criminal rece, venind astfel cu un argument "greu" pentru imposibilitatea existentei Sale ( daca Dumnezeu e bun de ce Canaanul a fost locul disparitiei popoarelor ce il locuiau la venirea lui Israel).  Mai nou violenta nu e doar ceea ce se intampla acum in Germania sau Franta, si mai ales in Siria. Violenta e un atribut al omului pervertit care pentru un timp crede si poate chiar are autoritatea asupra vietii si mortii cuiva.

 M-a indurerat sa citesc despre moartea unui batran preot care a pierit in Normandia acum doua zile, ucis de niste tembeli in numele unei altei religii decat a lui. Caci violenta poate capata numele de religie nationala atunci cand incapacitatea umana, lasitatea omului, limitarea sa, o poate transforma in solutie rapida si de dorit pentru rezolvarea problemelor, nu neaparat ale lumii, ci mai degraba interioare.
 Violenta musulmana asupra bisericii a fost geniala. Fiecare crestin se va intreba de doua ori daca sa isi mai duca in ziua Domnului familia sau doar pe el la inchinare. Cine ii garanteaza ca ridicandu-se de pe genunchi vreun islamist cu barda nu il va trimite pe el sau familia sa in lumea de dincolo? Sau credem ca fiecare biserica va trebui de acum inainte strajuita de forte ale armatei si politiei? Pare ridicol, absurd.
 Problema majora a violentei e ca se gaseste din plin peste tot, nu e apanajul vreunei religiei...In familie o gasim, in scoala, la locul de munca, la Guvern, la toti cei care pentru o clipa sau mai multe detin puterea, autoritatea, hotarasc calea de urmat. Violenta nu insemna doar barda, doar pistolul sau tancul, ci si duritatea unui parinte care ii spune copilului sau ca el la facut, el il omoara. Lovitura mainii ce cade peste copil pentru a acoperi un interior las, dezbinat si haotic al parintelui. Parinte care sufera in afara familei si isi duce suferinta in familie, capatand unsens aparte.
 Am fost batut urat. Luasem 4 la o banala intrebare a tovarasei de matematica pentru o clipa de neatentie la jegul ei de matematica, pe care o urasc si acum. Daca spuneam exact ce ea ne spusese, nu primeam 10... Nu stiu ce ma intrebase...
 Am plecat trist...Era prin 1981... Gresisem. Imi pare rau ca m-am dus acasa chiar si acum. Cand i-am spus tatalui meu ce greseala fenomenala facusem, s-a infuriat pentru ca nu am ascultat Biblia si pe el. M-a batut cumplit! Cu o varga de otel pe pielea goala, dand pana cand nu a mai putut... obosise! Asta ii spunea Sfanta Scriptura a lui: rupe-l!!!! Putea sa ma omore! Violenta! Mai bine sa iti taie un prost gatul decat sa fi batut tot din violenta crestina, prosteasca... Violenta! Da'ia nu va spun panaramele crestine nimic! Violenta nu are religii - are numai ticalosi! De aceea Dumnezeu ii uraste!