Speranta si Adevar

 Acum cateva zile murea un coleg de munca la varsta de 42 de ani datorita unui infarct. Era sef de manevra la CFR Marfa, o institutie care a dat afara mii de oameni, nemai fiind profitabila pentru mai marii care conduc aceasta tara si care au creat firme paralele din care sa poata, eufemistic spus,  sa "traiasca" din transportul de marfuri. Acest coleg nu fusese inca dat afara, dar sunt sigur ca stresul prin care a trecut in acesti ani l-au doborat. E trist sa vezi ca un om inca tanar moare ucis de haosul din tara asta.

 Biblia insa nu e o carte interesanta, asa cum vor detractorii ei sa o defineasca, doar o frumoasa creatie antica care acum isi gaseste locul doar in biblioteci sau muzee, aratand celor ce intra in contact vizual sau poate chiar intelectual cu ea ca este produsul geniului uman, dar nu o capodopera inspirata de geniul divin al lui Dumnezeu. Caci acolo vedem clar cuvintele Domnului Isus invatandu-ne sa traim, pe noi ce credem, altfel decat cei care nu cunosc sau mai ales nu vor sa cunoasca Adevarul, intr-un mod liber de grijiile acestei lumii si vieti. Nimic din ce spune Domnul isus nu sufera de o contaminare a timpului, devenind dupa o anumita perioada o idee banala si fara sens.
De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Matei 6:25
 Desigur, Domnul Isus poate si reuseste sa ne mangaie si sa ne dezvaluie adevarul si frumusetea unei vieti adevarate. Cu toate nelipsitele necazuri. Dar ati vazut cum copii cand sunt mici au o inteligenta aparte si cand se lovesc vin repede la parintii lor ca sa ii aline durerea. Cand crestem incercam singuri sa rezolvam toate si de aceea si esuam de cele mai multe ori.
 Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Filipeni 4:6
Sunt sincer curios daca un om simte ca viata lui a luat-o razna, daca prezentandu-se inaintea unui psiholog, ca acesta il va putea ghida in mod real in asa fel incat acel om sa gaseasca nu doar speranta, ci Adevar! Caci e o diferenta! Isus nu a spus niciodata: Eu sunt Speranta lumii!, nu ca nu ar fi, dar omul isi construieste prea des sperante pe suportul subred al timpului! Nu ati auzit de atatea ori cum spun oamenii: Poate peste 10 ani ne va fi mai bine? Sau peste 20 de ani! Stai sa treaca criza si atunci vom castiga mai bine! Isus ne spune ca El este Adevarul, El este Calea, El este Viata...nu sperante desarte spuse de un psiholog, sau de un politician. Prea mult stam in fata televizoarelor asteptand pe cineva sa vina si sa spuna ca a gasit solutia miraculoasa care sa lichideze criza si suferinta acestui popor. Dar nu vine nimeni!
 Am citit acum vreo saptamana un Psalm al lui David, un om care a trait mereu aproape de moarte si care a vazut  cum Dumnezeu e cu el si il scapa, a experimentat puterea si harul lui Dumnezeu, ajungand nu sa spere, ci sa stie ca doar Dumnezeu este cel care il pazeste, nu garda lui de corp, nu vitejii sai, care aveau o faima reala in Israel,  dar nu erau invincibili sau omniprezenti! Am citit in Psalmul 68 versetele 19 si 20 doua adevaruri.

Binecuvântat să fie Domnul care zilnic ne poartă povara, Dumnezeu, Mântuirea noastră. Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor, şi Domnul Dumnezeu ne poate scăpa de moarte. 

Vedeti! Dumnezeu ne poarta povara chiar daca nu stim. Caci, de regula, nu stim! Credem ca unele lucruri s-au rezolvat...Uitam sa ii multumim lui Dumnezeu pentru povara care ne-o duce zilnic, nu numai in anumite zile. Si tot El ne scapa de moarte si noi poate nici nu stim...Imi aduc aminte de o intamplare doi prieteni povesteau ce minuni a facut Dumnezeu in viata lor. Unul a povestit cum dintr-un accident de masina a scapat singurul, in timp ce ceilalti au murit. Celalalt a inceput si el sa povesteasca: Ne-am suit in masina , am mers sute de kilometri fara nicio problema. Am ajuns la destinatie si ne-am despartit bucurosi! Asta a fost tot! Celalat era nedumerit unde vedea prietenul lui minunea si l-a intrebat ce minune e aici.Pai nu ti-am povestit? Dumnezeu ne-a pazit pe toti am ajuns acasa toti bine si sanatosi! Nu este aceasta o minune mai mare atunci cand toti scapa nevatamati, decat cand scapa doar unu?

 Poate nu vedem cum Dumnezeu ne duce, ne poarta pe noi si poverile noastre, dar daca am avea o privire indreptata spre lumea spirituala am vedea muntii plini de cai si care de foc imprejurul nostru cum a vazut slujitorul cel speriat al lui Elisei (2 imparati 6:17)

Nu spun ca nu vom avea necazuri! Dar spun ca avem scapare, chiar daca scaparea va fi plecarea din lumea aceasta trista si sfasiata de lacomie, saracie si ura. Dar cel care nu crede ce scapare va avea? Cine ii va oferi ajutor? Psihologul care e si el prins in acelasi lant? Politicianul care isi minte electoratul pentru niste voturi, ca apoi instalat in functie sa-i fure pe cei care l-au votat? Cine este speranta unui om daca el nu are Adevarul?