(Indiferent ce probleme are sau nu acest om, cred ca ceea ce el spune are o certa valoare. Ba mai mult tind sa cred ca problemele sale nu sunt atat cu vreun pacat "descoperit" de cei ce conduc din Bucuresti sau din Brasov. ci poate o punere sub semnul intrebarii a autoritatii conducerii Cultului. Caci cum am mai afirmat, acuzatiile aduse acestui om nu sunt publice, ci tinute la secret dar articolele cu literele b,d,d, care apartin unui omenesc statut de cult sunt publice inclusiv pedeapsa. Si daca vrei sa distrugi un om, distruge-i credibilitatea, fa in asa fel incat nu adevarul ci barfa, suspiciunea, presupunerea, ideea ca "tre' sa fi facut ala ceva ca altfel nu il pedepseau sefii". La fel cum inaintea lui Pilat preotii nu au gasit argumente contra Domnului Isus, dar s-au folosit de acel dracesc: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale.” Ioan 18:30. "Daca noi l-am acuzat, nu trebuie sa stii acuzatia, e suficient sa ne crezi pe noi, sa presupui ce vrei caci suspiciunea naste monstrii pacatului, ca sa stii ca e un nenorocit ce este pedepsit!" Mesajul acestor lideri religiosi de ieri si de azi este ca daca ei l-au considerat vinovat restul trebuie sa ne supunem si sa acceptam pedepsirea celui invinuit!... Sugerează!... Dă senzația!... Lasă aparența să atingă imaginația!...Căci restul noroiului va veni de la sine!)
Totusi ieri in predica, de altfel excelenta, Pustan spunea ca trezirea va venii prin tinerii necontaminati de comunism. Nu sunt sigur ce a vrut sa exprime pastorul, dar in continuare a afirmat ca el s-a nascut intr-o perioada cand comunismul era atat de puternic, este deci contaminat, si decinu poate venii prin el trezirea, aceasta producandu-se doar prin cei care au avut sansa sa se nasca dupa 1989. Pana la un punct are dreptate. Nici el si nici unul ca mine nu mai suntem tineri, nu mai avem acel entuziasm tineresc, dar nu cred ca vreo contaminare comunista este cauza pentru care pana acum o trezire spirituala nu s-a produs in Romania. Desigur ca in randurile crestinilor a avut loc o contaminare cu ideei si iluzii nefericite nascute de gandul unei egalitati sociale totale.
Imi aduc aminte de iunie 1990 cand am participat si eu, fiind in Corul Bisericii Penticostale nr. 1 din Brasov, la o evanghelizare condusa de pastorul Nelu Gurau la Ploiesti. Dupa terminare, mai multi frati din Adunarea de acolo, au avut amabilitatea sa ne conduca la Biserica lor pentru o cina imbelsugata drept multumire pentru efortul nostru, nestiind ca aveam un tren in scurt timp care sa ne duca cat mai urgent la Brasov, avandu-se in vedere ca a doua zi trebuia sa mergem la servici. Era deja aproape noua seara cand dupa cateva scurte "imbucaturi" a trebuit sa plecam. Din fericire ne-a dus un frate cu masina la Gara de Vest. Eram eu, tatal meu si regretatul pastor Teodor Lacatus in masina. Facand o gluma, tatal meu l-a intrebat pe fratele sofer daca face si taximetrie...Cu o voce smerita, umila si putin indignata, fratele ploiestean a spus: "Nuuuu, frate! Noi suntem oameni muncitori!..." Momentul a fost amuzant si cumva penibil, cand tatalui meu i-a scapat un Aleluia, auzind ca fratele nu are ganduri necurate de taximetrie, ci este un adevarat crestin fiind muncitor!!!
Pot sa ma amuz de altii, dar in acel timp m-am vazut si eu pus in fata unei realitati identice si socante: prezbiterul Pop Aurel (o coincidenta de nume cu cel al tatal meu) vindea impreuna cu sotia sa gogosi in apropierea Garii Brasov, cand intr-o zi ma intreptam spre Statia de Cale Ferata spre a merge la munca, cred ca la Brețcu. M-am simtit cumva bulversat. Cum sa te apuci sa vinzi ceva? Cum sa fi acolo in ochiul miilor de oameni si sa iti vinzi produsele de patiserie, fara cumva sa te gandesti ca esti prezbiter, ca esti slujitor al lui Dumnezeu, ca reprezinti o comunitate de credinciosi? A fost socant pentru mine! Am trecut pe partea cealalta a bulevardului sperand ca sa nu fiu vazut si sa creez un moment penibil! Doamne, unde am ajuns!...Auzi! sa vinzi gogosi! Si poate unii sa te stie si sa-i sperii realmente!
Era o reactie a unei contaminarii! Cei care citesc posibil sa nu inteleaga asa cum mi se pare acum si mie penibil socul acela! Dimpotriva m-as duce tinta la ei si sunt sigur ca sora Pop care tinea mult la mine, mi-ar fi oferit o gogoasa fara bani! Dar acesti oameni aveau sapte copii, dar daca atunci nu i-am inteles, acum sunt cu totul de acord.
De ce era privit ca un pacat taximetria sau vanzarea de produse de patiserie in 1990-1991? Cred ca Vladimir Pustan avea o doza de dreptate. Confundam uneori crestinismul cu elemente comuniste. A avea o activitate privata parea ceva negativ! Gresit, pacatos! De ce? Nu stiu! Era o idee strecurata subliminal in mintea noastra! Nu scria asta in Sfanta Scriptura, dar era o contaminare a gandirii normale si chiar mai grav, a celei crestine.
Dar personal cred ca si capitalismul isi are contaminarea sa, chiar daca nu ii percepem nuantele negative. Si nu spun aici de droguri, pornografie, si tot ce era redus la minim in comunism, iar acum in capitalismul acesta murdar, functioneaza la capacitati maxime.
Se spune în poveștiile Șeherezadei din 1001 de Nopti că Sindbad Marinarul a fost la un moment dat aruncat într-un imens mormânt unde puțea ingrozitor, cu un ulcior de apa si puțină pâine să-i ajungă cam o săptămână. A supraviețuit omorându-i pe cei asemeni lui care erau coborâți în mormânt cu un ulcior de apa și câteva pâini și care nu se așteptau ca în acel imens mormânt să mai fie cineva în viață...Dar știți ce era cel mai interesant? La vreo două sau trei săptămâni Sindbad nu a mai simțim nici un miros urât! Se obișnuise cu duhoare ce păruse la început de nerespirat! Mirosul de cadavre!...
Am avut un amic un coleg de clasa in scoala generala, crestin baptist, care era plin de inflacarare pentru Christos in acele timpuri triste ala comunismului. Dorea sa se faca pastor. Era la un pas ca visul său sfânt să se realizeze! A venit Revolutia si a fost mult mai tentat de afaceri care aduceau bani. A intrat in cercuri dubioase, cu arabi pusi pe inselat, impreuna cu tatal său care nu a avut mai multa minte decat el, avand o gramada de afaceri proaste. Apoi dorind sa se insoare nu si-a gasit o fată in Biserica sa, nici in altele, a cautat o sotie care sa arate bine, un manechin din Oradea, pe care a "pocăit-o" cu ajutorul banilor, iar cand aceasta nu a mai fost convinsa ca soțul ei mai are bani a divortat la scurt timp. Pastorul l-a dat afara din biserica, iar el cu tatal sau s-au dus sa-i dea o lectie pastorului. Nu stiu daca l-au batut, dar s-au certat urat! Nu stiu de ce ii mai pasa de calitatea de membru al unei biserici, daca de cea de crestin nu il mai interesa...
Afacerile insa l-au atras in continuare, cu toate esecurile care parca ii vorbeau de eroarea fundamentala pe care o facea si intr-un soi de disperare si-a deschis un bar intr-o latura a casei sale, cu bauturi, tigari, cu biliard, unde veneau mai ales scursurile localitatii de langa Brasov unde locuia, si intr-o zi a fost ucis in carciuma sa un om, de altii nenorocitii care beau acolo si toate aceste mizerii i-au ucis credinta! A inchis aceasta spelunca ordinara, dar omul ucis a ramas mort, iar el si cu ai lui cu numele patat poate pentru totdeauna in comuna sa aramas asa!
Vreti sa-mi spuneti ca nu exista o contaminare capitalista si ca trezirea se va face doar cu cei care nu au trait comunismul? Ca sistemele lumii nu sunt toate corupte? Ca mizeria umana se manifesta doar in comunism sau in nazism, iar democratia e panaceeul ce vindeca tot? Vreti sa spuneti ca amicul meu din generala, s-a eliberat mai repede de fantomele comunismului, dar eu si tatal meu am vazut virtuti in comunism, iar acesti "liberi" ai capitalismului sunt cei prin care trezirea poate sa vina mai devreme?
Nu cred ca pastorul Pustan avea dreptate!... Ce faci cu cei ce au suferit in inchisori comuniste pentru credinta? Le spui ca si-au ratat sansa pentru ca s-au nascut prea repede? Ca ceea ce au suferit nu conteaza prea mult. Le spui ca Trezirea spirituala e apanajul doar unor anii? De la... pana la... Punct! Dumnezeu nu vrea si parca, parca, nu poate mai mult! E doar de aici pana aici!Ca daca te-ai nascut in 1990 e ok, dar daca ai facut gestul necugetat precum eu sa ma nasc in 1968, nu am dreptul sa cer si sa sper sa fiu un canal al trezirii? Nu am voie sa ma vindec? Nu am dreptul sa cred ca ma pot bucura de painea Tatalui? Ba mai mult, de ospatul Sau?...Ce facem cu un Moise contaminat de casa lui Faraon, de Egipt timp de 40 de ani si apoi fugar, decontaminat prin banalitatea extrema a pastoririi caprelor socrului sau inca 40 de ani? Stai acolo Moise si in fiecare zi te gandesti la fiecare zi importanta din viata de pana la 40 de ani. Te decontaminezi... Un om ajuns la 80 de ani uitat in deserturi...Trezire? Da! Scapare? Da! Iesire? Da... Pe ce lume traiesti, Moise? il intreaba Egiptul Si Moise intreaba la randul sau: "Dar tu cine esti pui de d(r)ac?" Pai eu sunt depresia cea care predica (ne)putinta, varsta, (in)capacitatea, (ne)intelepciunea, (sub)valoarea, (sub)aprecierea! Tot ce tine de astea dar cu ne sau in in fata...Si contaminarea!...Aia care o stii si prin care nu ai nici un drept!
De fapt, da! Vladimir Pustan are dreptate! Un Moise contaminat pana la 40 de ani ar fi inecat probabil poporul sau in Marea Rosie! Sau daca ar fi ajuns pe celalalt mal s-ar fi omorat la propriu, in bataie cu oricine ar fi contestat judecata si autoritatea sa... Ce bă voi stiti mai bine? ... Ce blandete, ce smerenie, ce om care sa se puna in spartura? Nu ar fi functionat nimic. Aștia, Doamne? Ți-i-am cerut eu? Pentru ei sa sufar eu, Moise din casa Faraonului?...Nuuuu! Fa-ma un popor mare, cum Tu ai spus, și pe nelegiuitit astia care mi-ai dat in grija, sa-i ia ala rău! Pe toți!... Dar el omoara un om si fuge! Moartea aceea inseamna intr-un fel si moartea primului Moise! Dupa patruzeci de ani de decontaminare, contaminat de puterea si slava lui Dumnezeu poate incepe altceva! Si poate ca cine stie? fiecare dintre noi avem nevoie de 40 de ani sa ne decontaminam de comunism, dar ferindu-ne sa ne contamineze seductatorul capitalism cu religia hedonistica ce o propaga, pazind capre daca este nevoie. Sa invatam in fiecare zi cat de marunti suntem, si smerindu-ne sa nu ne mai vedem ceva, ci sa vedem doar pe Dumnezeu in centrul vietii noastre, in mijlocul poporului...Poate ca doar atunci putem iesi din Egipt, cand casa lui Faraon nu mai inseamna nimic, ci vorba lui Pavel gunoi, o pierdere pentru ca sa castigam premiul cel mare al cunoasterii lui Christos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu