Eram deci dat afara din biserica locala, pentru ca nu poate fi cineva membru al unei
biserici fara sa fie la zi cu plata cotizatiei! Nu zic ca nu a fost o
greseala din partea mea, indiferent ce scuze mi-as gasi acum. Am
gresit! Daca se afla ca ai curvit, comitetul bisericii ma dadea un an
afara din biserica. Daca nu plateai cotizatia erai dat afara pe timp
nelimitat. Imi vine acum sa rad. Asta e! Regulile stupide ale
Bisericii Catolice au intrat si in biserica penticostala. La fel si
gandirea tot mai ingusta si pervertita a unora dintre conducatorii ei.
Cel putin la biserica advantista ni se spune ca relatiile premaritale
nu sunt un pacat in sine...
Alta regula noua descoperita mai ales dupa revolutie este ca trebuie
data zeciuiala. Nu am citit asta in Noul Testament, decat in locul unde
Isus spune ca aceste lucruri trebuie facute. In alta parte insa
vorbeste de cei ce aduceau darul la altar pentru jertfa. Daca in timpul
de har ar mai fi necesar zeciuiala, apostolii ne-ar fi invatat despre
asta pe noi, neamurile. Am dat si eu zeciuiala si crede-ti ca nu e ca o
afacere: dau ca a spus Dumnezeu ca ma binecuvanteaza si o sa imi dea
mai mult! Nu vei primi nimic mai mult. E o idee gresita. Suntem chemati
la dragoste, nu la afaceri cu zeciuieli si promisiuni din Vechiul
Testament. Uneori ar trebui sa ne cercetam si sa ne intrebam cat facem
din iubire si cat pentru ca ne asteptam la o rasplata. Din pacate avem
gandirea fiului risipitor care in loc sa fie suparat pe raul si
suferinta adusa tatalui, se gandea ce bine mananca slujitorii tatalui
sau. Oare asta inseamna crestinism: cat voi primi la final? Isus ne mai
povesteste de unii care au muncit foarte mult intr-o vie si au fost in
final dezamagiti ca stapanul vieii le-a dat la toti aceeasi plata,
chiar si celor care au muncit o ora. Mi se pare teribil de corect!
In septembrie 1999 murea Anca Foca si fratele ei intr-un tragic
accident de masina. Ea era prietena cea mai buna a sotiei mele. Alta
amaraciune. "Unde este Dumnezeul tau?" ma tot intreba diavolul. Fara
prieteni, fara biserica, fara frati si surori, fara incurajari din
partea nimanui. Am ajuns intr-un fel ca Iov, dar fara nimic din forta
spirituala a acelui om. Am incercat sa ma inscriu la Biserica Baptista
nr 1. Dar nu am mai apucat sa finalizez inscrierea mea...Mintea mea era
intunecata si nu imi mai pasa. Apoi am facut cea mai monstroasa
greseala...Adica nu, a fost doar pe locul doi. Greseala a fost sa-L
asociez pe Dumnezeu cu pastorul Ilas. Ma tot intrebam cum poate El sa
le permita unor oameni sa ajunga in fruntea bisericilor...Caci ei ar
trebui sa fie ambasadori ai lui Dumnezeu, nu "teroristi cu zambetul pe
buze" cum spunea pe buna dreptate cineva. Apoi diavolul a introdus un
gand nimicitor pe care nu l-am mai sesizat: Dumnezeu nu poate fi decat o
fiinta nepasatoare, rece, care nu mai da doi bani pe nimeni, sau ba
da, doar pe aia rai. Cititi Psalmul 73! Diferenta intre mine si Asaf
este ca eu m-am prabusit. Acum nu mai avea pe nimeni, chiar pe nimeni!
Sotia mea nu m-a sprijinit spiritual, acceptand cu usurinta noua mea
stare. Ba chiar copiindu-ma. Cat timp il ai pe Dumnezeu mai exista
sansa. Fara El se termina tot..
Daca ajungem sa-L vedem pe Dumnezeu ca noi un alter ego al nostru,
suntem in mare primejdie. Acum vreo doi ani un pastor si-a inceput
predica zicand: "Dumnezeu nu uita sa isi aduca la indeplinire planurile
si promisiunile!" Corect, nu-i asa? Eu am zis: "Ce prostie!". Cum esti
crestin de doi ani, de zece, de douazeci de ani si trebuie cineva sa
iti spuna ca Dumnezeu nu uită sa indeplineasca planurile
Sale? De parca totusi ar uita si noi trebuie sa ne dam o injectie cu
speranta?...Pai atunci, până in momentul acela, in cine am crezut? Ce
Fiinta e aia in fata careia ingenunchem in fiecare zi si ale caror
Cuvinte le citim zilnic? Nu uită? Dar cam intarzie, nu-i asa? Hopa!
Adevaratul Dumnezeu nu are nevoie sa dea socoteala cuiva, iar noi aia
care ne temem ca El uita si intarzie, avem un dumnezeu cam mic si
trebuie sa vina cineva sa ne spuna ca El cam intarzie, dar trebuie sa
ne descurcam cumva si ca trebuie sa-i scuzam intarzierea in
indeplinirea planurilor si promisiunilor Sale...In cine crezi, de fapt?
Dar sa revin la mine si nenorocirea in care ma aruncam singur!
Imediat am gasit anturaje mizerabile care isi "relaxau" viata in
carciumi, in alcool si tutun. Sa nu ma judecati prea aspru, nu pentru ca
nu merit. Minunile pe care le traisem nu mai contau. La fel ca Petru
oricate minuni vezi si poate Dumnezeu face prin tine, in fata unei
invaziei intunericului, daca nu esti in Christos, nu te mai ajuta la
nimic. Cand Petru a spus ca nu iL stie pe Isus graia adevarul. Poti fi
atat de rupt de Dumnezeu, incat sa nu mai stii nimic despre El. Imi
aduceam aminte de un Prieten, dar care m-a tradat. Credeam ca Isus m-a
parasit si ca nu meritasem asta. Realmente spirtual innebunisem. Unde au
fost atunci crestinii mei iubiti? Acolo unde au fost mereu...
Nicaieri, ocupati cu viata lor...In fine, nu vreau sa judec pe nimeni
si sper daca vreodata am sa mai am un prieten crestin, chiar sa fiu un
prieten crestin. Si daca sunt crestin, chiar sa fiu crestin. Caci a fi
crestin inseamna mai mult decat sa umpli un scaun duminica la biserica.
O spunem atat de des ca a fi crestin adevarat inseamna sa te implici
dupa ce iesi din biserica, in restul zilelor saptamanii, incat s-ar
putea chiar sa ajungem sa credem asa ceva...Eventual dupa ce ne
pensionam, ca atunci o sa avem mai mult timp.
Mort spiritual, asta eram!...Inca ma mai gandeam la Dumnezeu. Culmea,
zilnic! Si uneori, ma rugam! Asta trebuia sa inceteze! Dar pentru a
inceta diavolul trebuia sa distruga si taciunele care mai palpaia. Cumva
a reusit..
Exista ceva fascinant in aceasta lume. Revelatia! Ea este cea care
poate aduce lucruri noi in viata unui om! Am vazut asta in Scriptura.
Petru a primit revelatia ca Isus este Fiul lui Dumnezeu, dincolo de
materie si rationamente. Ca la un moment dat nu a mai crezut, asta e
altceva. Au fost oameni care au pretins ca au primit revelatii divine de
la ingeri precum Mahomed. Chiar daca nu e adevarat, nici unul nu a
pretins ca revelatia a primit-o din vidul ateu. Si totusi cele mai
ciudate revelatii sunt cele care nu implica aparent pe nimeni, oricum
sigur, nu pe Dumnezeu. Va dau doua exemple Karl Marx care a avut
revelatia comunismului in Europa si asta pe la 1848, iar Adolf Hitler a
avut revelatia national-socialismului care urma sa fie instaurat 10 ani
mai tarziu in Germania, cand acesta era in inchisoare si cand ii
dictat lui Rudolf Hess ideiile lui transformate in cartea numita Mein
Kampf. Nici unul dintre cei doi nu a spus ca de la un inger sau
Dumnezeu le-au primit, dar au avut o forta teribila in lume. Ei afirmau
ca au ajuns sa "inteleaga" mersul istoric al lumii. Erau revelatii
autentice, dar demonice, insa ei nu realizau asta. Nu, nu am sarit la
vreun eseu de-al meu. Ei bine si eu am primit o revelatie din haul
ateu. Veti spune ca vidul nu aduce nimic. Eu zic va inselati! Va voi
demonstra in partea a sasea, pentru cine are rabdare sa ma mai
citeasca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu