C.S. Lewis - Biografia si cartile sale

Clive Staples Lewis s-a nascut pe data de 29 noiembrie 1898, in orasul Belfast, Irlanda de Nord, intr-o familie de intelectuali, tatal fiind jurist, cochetand cu politica in tinerete, iar mama, fiica de cleric, era o valoroasa matematiciana, cunoscatoare de latina si greaca veche, cititoare asidua de literatura. Din pacate ea moare cand Clive era inca copil, lucrul acesta avand un dureros efect asupra familiei sale.

Trimis la scoala impreuna cu fratele sau mai mare, „Jack” cum i se spunea, ajunge sa experimenteze o viata dura, asemanatoare lagarelor naziste, cum mai tarziu isi rememoreaza C.S. Lewis scolile unde a invatat si care pe la 13-14 ani il fac un ateu convins. Cu toate acestea are trairi inexplicabile, „sageti” ale Bucuriei, cum le defineste el, o stare pe care mai tarziu o intelege ca fiind una religioasa. Bucuria descrisa de Lewis este ceva ce nu are un corespondent in aceasta lume. Iar cea mai simpla explicatie este ca ea provine dintr-o alta lume pe care el pana atunci o negase.

 Fiind un elev stralucit si avand profesori de valoare, studiind in particular cu W.T. Kirkpatrick, reuseste sa obtina o bursa de studii la Universitatea din Oxford, iar dupa terminarea studiilor va continua sa predea aici literatura engleza pana in 1954.

 In perioada 1917-1918 i-a parte la luptele din Franta ale Primului Razboi Mondial, este ranit in aprilie 1918, in timp ce doi colegi de la Oxford sunt ucisi. Urmeaza convalescenta insotita de o severa depresie, insotita si de dorul de casa. Este demobilizat in decembrie 1918, dupa care se intoarce la Oxford pentru reluarea studiilor.

 In 1929 devine teist, dupa analize temeinice ale argumentelor teiste si ateiste. Unul dintre cei care are o influenta pozitiva asupra sa este colegul si prietenul sau J.R.R. Tolkien, celebrul creator al trilogiei Stapanul Inelelor. Crestin insa devine dupa inca doi ani de analize si introspectii, cand il recunoaste pe Isus Christos ca fiind Fiul lui Dumnezeu. El afirma: "In 1929, pe la Rusalii, m-am dat batut si am admis ca Dumnezeu este Dumnezeu... eram, poate, cel mai descurajat si mai nehotarat convertit din toata Anglia."

 Din 1954 si pana la moartea sa survenita in anul 1963, este profesor universitar la Universitatea din Cambridge, la catedra de literatura engleza medievala si renascentista.

 Un moment aparte in viata lui Lewis este prietenia lui cu Joy Gresham, o evreica americana, care dintr-o comunista infocata devine o crestina devotata, convertita de cartile lui C.S. Lewis. In 1956 se casatoresc, ea avand doi fii dintr-o casatorie anterioara. Din nefericire la scurt timp , in 1960 Joy moare rapusa de cancer. Baietii ei raman in continuare cu Lewis, acestia fiind crescuti ca si proprii sai copii. Daca pana atunci Lewis putea sa observe durerea de la distanta, vorbind si scriind in cartile sale intr-un mod oarecum detasat, in cativa ani impreuna cu sotia si baietii ei, a experimentat un amalgam intens si nefericit de durere, speranta si deznadejde.

 In 1961 C.S Lewis incepe sa aiba probleme de sanatate tot mai mari, incepand cu o inflamatie grava a rinichilor, culminand cu un atac de cord, iar in noiembrie 1963, moare dupa un blocaj renal.

***********************

 C. S. Lewis a fost un autor prolific, cartile sale numarandu-se cu zecile. Prima sa povestire „To Mars and Back” o scrie cand avea cinci sau sase ani. Tematica abordata de C.S. Lewis in cartile sale este foarte diversa: apologetica, carti stiintifico-fantastice,  de genul fantasy, o lucrare autobiografica –Surprins de bucurie, carti despre literatura medievala engleza.

 Cele mai importante opere ale sale sunt:

 Mere Christianity (Crestinismul redus la esenta), o lucrare de apologetica crestina in care autorul nu darama pur si simplu argumentele ateiste, lasand in urma un spatiu gol si sterp, cum de mult ori se incearca de unii apologeti, ci mai degraba construieste cu argumente ale vietii noastre obisnuite, cu cea ce vedem, traim si simtim, o spendida pledoarie pentru credinta in Dumnezeu. Ea este cartea care a convins multi oameni ca Dumnezeu exista, ca El are un scop cu noi, ca adevarul Sau revelat in Persoana lui Christos e nu doar singurul Adevar, ci si Cale si Viata.

Surprised by Joy (Surprins de Bucurie) este denumita povestea unei convertiri. Ea este aparte printre cartiile lui Lewis fiind o autobiografie in care isi descrie mai degraba pasiunea sa pentru mitologie cea scandinava avand un loc aparte, pentru lumii pe care mintea si inima umana le poate crea. Dar dincolo de etapele prin care trece, copil, tanar, adult, maturitatea sa nu a fost doar una literara, ci mai ales una a credintei. Dintr-un elev devenit ateu, experientele proprii , trairile interioare, argumentele dezbatute cu sine si cu prietenii sai, il conduc la credinta in Christos, nu ca o etapa a unei pasiuni noi si trecatoare, ci a unei revelatii ce ii schimba definitiv viata.

 The Chronicles of Narnia (Cronicile din Narnia) este un ciclu de tip fantasy, dar care spre deosebire de  trilogia Stapanul Inelelor al prietenului sau Tolkien, care este acelasi gen fantastic, lupta nu este doar intre  un banal bine si rau, ci intre Christos simbolizat de Leul Aslam si Satan simbolizat de Regina Alba. Cei patru frati, Fii Omului, sunt coptati in aceasta lupta, care implica tradare, lasitate, dar si curaj si sacrificiu. Puterea Leului , dar si a Reginei se manifesta in momentele cheie prin acesti patru copii, aratand ca mai mult decat pe campul de batalie, lupta se da pentru inima fiecaruia dintre ei. Indiferent de criticile stupide primite de Lewis pentru aceste carti pe motiv ca promoveaza crestinismul, e imposibil sa nu ca atunci cand devii crestin acesta sa nu se reflecte in toate sferele vietii.

 Miracles (Despre Minuni) - in aceasta carte C.S. Lewis arata ca minunile, evenimente supranaturale, sunt posibile, cu toatea opozitia naturalistilor care vad lumea un sistem inchis, iar minunea cea mai mare este Intruparea lui Christos, nasterea Sa dintr-o fecioara, viata Sa curata, moartea si invierea Sa. Minunea nu este doar posibila, ci eminamente necesara pentru mantuirea omului.

 The problem of pain (Problema durerii) ne prezinta in aceasta lucrare a ilustrului omului de geniu Lewis dilema morala a unui Dumnezeu iubitor care insa ingaduie suferinta si durerea. Durerea nu este un „dar” otravit al lui Dumnezeu, ci o creatie a neascultarii umane, raul pe care il ni-l daruim zilnic unii altora. Pedeapsa eterna a omului este nu alegerea lui Dumnezeu, ci a fiecaruia dintre noi. Alegerea lui Dumnezeu este viata eterna cu El. Suferinta este de multe ori calea prin care El ne vorbeste, ne aduce la El.

 The Four Loves ( Cele Patru iubiri) defineste iubire existenta in aceasta lume si in cea a lui Dumnezeu. Daca cunoastem destul de bine ce inseamna amicitia fata de cineva, daca stim ce inseamna iubirea fata de sexul opus, daca ne este simplu sa ne iubim copii sau parintii, nu stim aproape nimic despre iubire dezinteresata de origine divina, agape, care se daruieste fara a astepta absolut nimic in schimb. Daca primele trei pot suferi distorsiuni, ultima nu poate fi decat ea insasi...

 The Screwtape Letters (Scrisoriile lui Zgandarila sau Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr) este o lucrare cu destul umor, macar prin personajele negative ce apar aici: Pelinisor, Zgandarila, Balosu’, daca nu ar fi dramatica, pentru ca vorbeste despre un tanar proaspat convertit si care un diavol rau si siret isi sfatuieste nepotul cum sa-l intoarca de pe calea buna apucata...Un soi de carte de psihologie inversa, daca nu ar fi de fapt de religie inversa. Isus Christos este Vrajmasul aici, calea Lui e neplacuta, El poate iubi acest amestec de spirit si animal care este omul etc. O carte interesanta a lui C.S. Lewis care ne arata cum pot aparentele banalitati din viata crestinului il sa-l faca sa renunte la Dumnezeu. Viata reala cum o arata Zgandarila chiar de la inceputul cartii, cu tanarul ce studiaza intr-o biblioteca si care pare a intelege ca viata e mai mult decat tot ce face si stie, dar fiind ora pranzului iese din biblioteca si inspira viata reala: vanzatorul de ziare, autobuzul 73 care il duce la locul pentru a-si servi masa, toate care il conving ca tot ce a simtit in biblioteca a fost o nebunie...

The Space Trilogy (Trilogia Spatiala) – lucrare SF este formata din Departe de planeta tăcută, Perelandra și Hidoasa fortăreață ca stil se pare asemanatoare de Ray Bradbury, avandul in prim plan pe profesorul Edwin Ransom, nume ce arata inca o data legatura firul rosu crestin din opera lui C.S. Lewis.

 The Great Divorce ( Marea despartire) este o alegorie despre moarte si ce s-ar putea gasi dincolo de ea, aparente a aceleasi obtuzitati umane, pacate care nici macar acolo nu pot fi abandonate, definita si ca Divina Comedie ale scrierilor lui Lewis, cu personaje aparte, dar cu suflete banale, care nu reusesc sa se decida pentru Dumnezeu. „La urma urmei, scrie Lewis, sunt două feluri de oameni: unii care îi spun lui Dumnezeu: «Facă-se voia Ta» şi alţii cărora Dumnezeu le spune «Facă-se voia ta».“

  Relections on the Psalms (Meditatii la Psalmi), adresandu-se amatorului, ca de la un alt amator - cum se descrie smerit  C.S. Lewis in aceasta superba carte a sa - intelegem ideea ca Psalmi cu toata stralucirea lor eterna, au partea lor de duritate, aproape de neinteles pentru noi: blestemele adresate vrajmasilor, dorinta de razbunare, ura, furie necontrolata etc, care ne arata o lume aspra, dar care are speranta glorioasa a unui Fiu al lui David, care sa revina pe tronul unei Imparatii vesnice si plina de pace. Profetiile din Psalmi autentifica lucrarea divina, ba mai mult o ridica dincolo de o carte a unor vremuri apuse si triste. Speranta razbate din cartea Psalmilor si acest lucru ni-l arata Lewis uimit, dar si convins de adevarul cantarilor psalmice.

 Fern-seed and Elephants and Other Essays on Christianity (Ferigi si Elefanti) este o alta carte a lui Lewis, cu eseuri parca scoase dint-un context religios, dar atat de reale... C.S. Lewis poate visa, poate crea, poate gandi dincolo de sabloane impuse cartilor ce se vor crestine. In Religie si Rachete am fost impresionat de avantul autorului catre o lume ce ar putea exista, caci Sfanta Scriptura nu o contrazice, in care fiintele de acolo pot fi sau nu inteligente, pot fi, daca sunt inteligente, contaminate sau nu de pacat. Au ele nevoie de mantuire? Este jertfa lui Christos atat de extinsa incat sa mantuiasca eventuale lumi decazute din alte Galaxii?...Un eseu in care Lewis isi pune inca odata geniul la bataie, dar parca mai profund decat niciodata.