luni, 18 noiembrie 2019
Un presedinte fara Rege?
Vom alege ca de obicei raul cel mai mic. O facem de 30 de ani sperand intr-o minune care refuza sa apara. E posibil acum altceva? Nu cred!... Dar poate ma insel!
Vine turul doi al alegerilor prezidentiale! Fiecare dintre candidati afirma ca el e mai bun, ca e alaturi de romanii, ca numai prin ea sau el se va realiza ceva in tara asta. Despre celalat candidat afirmatiile sunt intotdeauna negative. "Lenesul" de la Cotroceni a inceput sa vorbeasca dupa cinci ani, dar aiurea, si "Proasta" Romaniei sa isi declame ideiile nationaliste si patriotarde in timp ce Guvernul pe care l-a condus a fost un dezastru. Cam acestea sunt declaratiile unuia despre celalat. Iohannis vrea o Romanie "normala", iar Dancila sa aduca bunastare romanilor. Evident ideile par bune si corecte. Caci nici unul nu e strain de a conduce si nici unul nu a fost intr-o pozitie politica importanta doar vreo doua saptamani, ca sa spuna ulterior ca nu a avut timp. Dimpotriva vorbim de niste ani in care Romania nu a devenit normala si nici romanii nu au avut vreun lider politic alaturi, iar bunastarea a fost doar pentru cativa.
George Orwell spunea odata: Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, ci complice.
Mi s-a parut total incorect cand in urma cu niste ani presedintelui Basescu i s-a dat amvonul ca sa isi predice ideile politice in unele biserici din Spania si microfonul in biserici din Romania si SUA, liderului PSD Victor Ponta. "Asa e normal!" a sunat raspunsul cand am intrebat de ce Ponta a primit microfonul, pe un pastor din Chicago. "Ne aduce un salut din tara!" (sic!). Adica nu numai ca ii alegem, dar ii lasam sa ne predice prostiile lor de la microfonul Bisericii? Ca asta a facut domnul Basescu, spunand ca toti suntem crestini, avem aceeasi credinta, acelasi Dumnezeu etc. si deci m-am intrebat eu - care mai e treaba cu chemarea la mantuire afirmata de la amvoanele bisericilor neo-protestante? Ca toti suntem crestini, Dumnezeu ne este Tata la toti, avem aceasi credinta, deci "clasa muncitoare merge in paradis", cu toti la gramada, vorba unui titlu celebru de film... sau poate ca nu!
Evident nu am ceva cu politicienii...Sau de fapt am. Ma uit cum jura viitori membrii ai Guvernului care afirma ca isi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala (sic!) si materiala a poporului roman etc. si asa sa le ajute Dumnezeu. Serios? Din start parca imi vine sa o iau la fuga...Numele lui Dumnezeu este luat efectiv in batjocora de niste oameni care sau nu pot ori nu vor sa faca ceva pentru popor. Evident spiritual nu e cazul, iar material e doar o chestiune de prioritati. Iar singura prioritate e gasca care i-a emanat. Acolo trebuie sa se intoarca "propasirea"!
Daca mi-as dori ceva de la un presedinte ar fi sa fie un om credincios lui Dumnezeu. Sa fie dedicat Celui PreaInalt, sa fie smerit, intelept, sincer... Scriitorul Vaclav Havel a vazut in adevarul rostit singura forma de reactie valabila impotriva totalitarismului, a imposturii, a minciunii atunci cand comunismul sufoca totul. A fost un om care a iubit, smerit, Adevarul. Si intr-o zi acest om aparte a devenit presedinte. Un altfel de presedinte...
Din pacate nu am avut conducatori de stat de un asemenea calibru aici in Romania, dar nici in lume nu au fost sefi de stat care sa iubeasca Adevarul pana la sacrificiu. Caci vorbesc de un Adevar ce te poate duce la ghilotina, ca sa spun asa, nu de barfele aruncate in spatiu public pentru un electorat ce se hraneste cu toate ingretoseniile subumanului si numite cumva - adevaruri despre celalalt...Barfe care se vor demascari despre celalalt candidat. Toate intr-o constructie patriotarda. Caci avea atata dreptate Oscar Wilde cand spunea ca: Patriotismul e virtutea viciosilor! Suprinzator, dar e cam singura "calitate" a omului corupt si intunecat. Singura care era afisata de CV Tudor, daca va aduceti aminte de el, oriunde mergea, si care impotriva careia nu putea i se puteau gasi argumente rezonabile si care avea alaturi "iubirea" sa de caini fara stapani, dar nu si de oamenii sarmani care hraneau respectivele animale din cand in cand, si care apelau in zadar la el. Dar pana si Nicolae Ceausescu ne este prezentat din ce in ce mai des ca un mare patriot daca, cumva, in mod absurd, putem face o operatie de o finete fantastica, in care sa separam tara de locuitorii ei, Romania de romani, crezand ca patriotismul inseamna sa nu iti vinzi padurile si petrolul (slogan celebru in anii '90 - nu ne vindem tara), dar sa poti si sa nu-ti pese daca chinuiesti un popor privandu-l de mancare, igiena, caldura, lumina, informatie reala, cu o detasare ireala. Caci daca Romania era o mosie grozava, locuitorii ei erau niste viermi ce stateau printre altele la cozi, ocupatie vulgara si odioasa a romanilor, cum gandea si spunea Tovarasa Academicianca, care trecea rapid cu masina pe bulevardele Socialismului triumfator ale Bucurestiului.
*************
Unde sa gasesc oare un candidat care spune adevaruri incomode, dar nu despre altii, ci despre sine si despre tara unde vrea sa guverneze? Care nu spune minciuni despre viitorul luminos al patriei, promitand aiureli la patru sau cinci ani, ci despre realitatea trista ca suntem un popor apasat nu atat de lipsuri materiale, ci de mizeria interioara. Ca fara Dumnezeu nu se va schimba in bine nimic, ca fara viata din Christos nu putem sa mergem mai departe, nu putem despartiti de El sa facem nimic. Daca ar face un candidat asta m-as gandi si la o latura spirituala al celor ce guverneaza. Din pacate ce aud, pentru ca nu imi pierd timpul sa-i urmaresc, e ca fiecare il ataca pe celalalt. E o strategie paguboasa care nu arata ca acesti oameni au ceva din Dumnezeu, ci dimpotriva. Acuzatorul Omului e cel care inspira astfel de gesturi. Iar candidatii urmeaza sfaturile lui intunecate.
Pe 24 noiembrie nu pot sa votez. Nu pot vota oameni care nu asculta de Dumnezeu, ci de cel rau. Merg mai departe decat Orwell si spun ca ma fac complice cu cel ce ii inspira, nu doar cu coruptia lor.
Nu pot vota oameni care se balacaresc intr-un circ politic si mediatic, fara sa fie o clipa sinceri cu ei insisi. Nu vad in discursurile lor o clipa de parere de rau ca datorita greselilor proprii au ratat tintele asumate acum cativa ani. Nu! De vina e intotdeauna altul, caci noi am procedat mereu, corect, romanii traiesc mai bine, au mai multi ani in buzunar etc..
Un om care nu poate fi slujitorul propriului popor nu merita sa-l conduca! Un om care nu are Lumina lui Christos va avea parte doar de intunericul din inima sa nelegiuita. Un presedinte fara Rege e mai sarac la modul infinit decat un cersetor in zdrente, dar cu Christos in viata lui. Un om care nu poate sta nici o clipa in spartura din viata acestei natii este un om spart in mii de farame.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu