Am auzit pe cineva spunand acum cateva zile ca perceptia asupra realitatii este, de fapt, adevarata realitate pe care o traim fiecare dintre noi. Din pacate este un adevar, dar nu unul care sa aduca valoare, ci devine o pierdere. Caci toate experientele si amintirile noastre lasa in noi urme, pete pe sticla ferestrei prin care vedem lumea. Si de aceea nimic nu corespunde unui adevar ultim sau suprem.
Caci pana la urma nici macar nu am stii cum sa ne comportam cu adevarul, fara sa fim tentati sa il ucidem si sa ne pastram ceea ce intelegem sau ceea ce ne place sa intelegem din realitate. Realitatea devine ceea ce vrem noi sa fie si nu ceea ce este cu adevarat! In final acest aspect poate avea consecinte dramatice.
Am adaugat azi cateva randuri la Marturia vietii mele aratand doua lucruri negative, dar care par foarte corecte privindu-le superficial: cotizatia si registru de membri. Prin care mi-a fost adusa atata amaraciune. Nu o sa repet cele scrise acolo, dar va intreb si pe dumneavoastra daca credeti ca aceste lucruri sunt importante pentru biserica si daca da, de ce credeti asta. De ce e importanta existenta cultelor? De ce aceste culte trebuie sa aiba presedinti si vicepresedinti ori secretari generali? De ce trebuie sa ne intalnim in biserici cat mai mari si cat mai stralucitoare, dotate cu instrumente High-Tech? De ce trebuie sa avem programe religioase planificate amanuntit in care fiecare sa isi cunoasca rolul, ca intr-o ciudata piesa de teatru? De ce exista comitete ale bisericii?
O sa imi raspundeti ca e nevoie de organizare a bisericii! Nu putem lasa totul doar sa se "petreaca"! Si din punct de vedere omenesc asa e! Fara o anumita organizare orice lucru in lumea noastra are tendinta transformarii intr-un haos! Este o lege a entropiei care actioneaza si in cadrul societatilor omenesti! Desigur! Insa Biserica si ma refer la cea universala nu este construita sau nu ar trebui construita ca o organizatie de caritate sau de educatie religioasa, pentru ca ea are ancora intr-o cu totul alta lume, de aceea Locuinta mortilor nu o va putea distruge indiferent de cat de mari ii pot fi opintelile. Insa poate inabusi adevarul cu aceste gramezi de buruieni si nimicuri care devin regulamente si instructiuni dupa care viata crestina ajunge sa se ghideze.
Am comentat acum cateva luni surprinderea si amaraciunea mea cand am aflat ca fostul meu pastor Nelu Gurau ar fi semnat un angajament de colaborare cu Securitatea cand era student. Actualmente este vicepresedinte al Cultului Penticostal! Nu isi da demisia si nu cere iertare! De ce sa o faca? Dar vedeti! Noi acceptam idei care nu au legatura cu Biblia si permitem ca oameni compromisi sa se catere in functii mari de decizie! Daca nu am accepta Cultele ca "solutie" omeneasca pentru cei cu acelasi afinitati religioase, crestinismul ar fi mai putin blamat! Daca ar exista in Biserica doar acele slujbe pe care le-a instituit Duhul lui Dumnezeu, ziarele nu ar fi vuit la inceputul anului 2011 despre faptul ca vicepresedintele Cultului Penticostal este un fost colaborator al Securitatii. Dar asa oferim noi insine armele necesare lovirii in adevarata credinta! Eu insumi nu as fi fost afectat de cotizatii neplatite sau de "dezastru" numit stergerea ca membru dintr-un registru de hartie ca membru al unei biserici! Eu insumi am acordat o putere prea mare omenescului, firescului, unui lucru pamantesc si neserios! Realitatea era alta, dar eu am vazut atat de mult rau fiind "orbit" de bezna unui lucru de doi bani! Vedeti dumneavoastra organizarea care nu e facuta din Duhul Sfant, ci de principii omenesti e mai rea decat haosul! Caci insusi Domnul se va lupta pentru Biserica Sa. Insa noi alegem sa fugim precum Ilie cat mai departe de orice ar parea ca pericliteaza stabilitatea si siguranta religioasa, fiindu-ne teama ca odata cu disparitia noastra si a ideilor noastre Biserica se va prabusi negresit! Dumnezeu insa are oameni care atunci cand isi pleaca genunchiul o fac doar in fata Lui, nu a baalilor fara valoare a ideilor religioase ce coabiteaza mereu cu firea omeneasca!
Ne plangem ades ca Biserica nu mai seamana cu cea primara, dar noi suntem cei care au inlaturat structura si fundamentele aceleia, pentru a crea una dupa chipul si asemanarea structurilor politice! Ar trebui sa nu mai plangem dupa aceea, ci sa plangem de ceea ce am reusit sa cream: o biserica fara putere, fara Duh Sfant, fara minuni adevarate, fara credinciosi adevarati care sa fie in stare sa moara pentru Dumnezeu! Am luat niste cladiri din toata tara, cu niste oameni in ele si am spus ca acelea reprezinta Cultul X sau Cultul Y! Va dau o definitie a Cultului asa cum o vad eu: Cultul este o organizatie religioasa care in aroganta lui afirma aceasta idee centrala - ca adevarul este detinut doar in cadrul lui! Nu am dreptate? Nu afirma asta fiecare din cele cateva zeci de culte? Ca adevarul e un captiv al lui? Asa ca daca cineva crede asta intrebati-va daca acela este adevarul! Caci Adevarul este o Persoana, nu vreo parerea cuiva despre realitate!
Citeam acum cateva cateva luni cateva cugetari ale preotului Arsenie Boca. Una dintre ele mi-a ramas intiparita in minte: Neoprotestantii vor ajunge in iad cu Biblia in mana! Dur, nu-i asa? Slava Domnului ca la Porta Cerului nu a fost numit sef parintele Boca, altfel mergeam cu toti in iad daca nu am avut sansa sa devenim toti ortodocsi! Insa cam aceleasi vorbe le-am auzit si cand frecventam o Biserica penticostala: Fara botezul Duhului Sfant care are loc doar in acest cult, nu poti sa fi rapit la Cer!
Am invatat ceva si va spun si dumneavoastra: cred ca indiferent cat de adanc si corect caut, e imposibil ca anumite lucruri sa nu fie diferite in realitate. Nu cred ca detin monopolul adevarului si asta ma descalifica ca sa imi fac o biserica sau chiar un cult! Desigur, glumesc! Dar ma vad ca nu stiut tot si ca singurele realitati pe care chiar am curajul sa ma bazez este moartea si invierea slavitului Mantuitor Isus! Pe Jertfa Sa plina de iubire fata de un netrebnic ca mine, pe harul Sau care inunda inima ce se smereste, care e sincera si se recunoaste neputincioasa! Acestea sunt adevarurile pe care am curajul sa le proclam! Si acestea ar trebui sa fie realitatea proclamata de orice Cult sau biserica! Restul sunt lucruri diferite care au tendinta sa ne separe unii de altii si chiar de Dumnezeu!
Mihai,iti doresc un an nou in care speranta sa nu ne paraseasca,pace si binecuvantare in tot ceea ce faci,iar anul 2012 sa fie un an in care apropierea noastra alaturi de TATAL sa fie tot mai mult.
RăspundețiȘtergere"La multi ani"