Eu sunt Anna!... ( capitolul 3 )

 Ar trebui sa ne oprim? Sa ne oprim si sa... nu mai conteze...Ni se spune mereu ca cumva contam, dar eu imi dau seama ca totul e o necontare. Respir, sunt existenta, muncesc, nu stiu pentru ce, apoi la urma, intr-o zi ma opresc...devin nonexistenta si cumva totul se stinge! Existenta mea a fost... aia! Doar aia!... Un strop de cicluri solare! Apoi pe strada cineva ma va vedea prabusita! Inca o nonexistenta! Inca cine care sa vina sa mature dupa mine! O murdarie...

Eu sunt Anna!... ( capitolul 2 )

 Nu stiu cum te privesti pe tine insuti! Eu incerc sa imi dau seama de ce sunt aici! Stiu ca sunt aici de ceva timp. Ce gand!...Intr-o zi, cred ca era seara, am inteles ca sunt! Aici, pentru tine acolo... Ca eram acolo in acel loc prafuit in timp ce ceilalti treceau pe langa mine...Eram acolo! Nu contam, dar eram privind existenta, pe ceilalti asemeni mie, trecand pe langa locul unde ma aflam! Era altfel decat fusese totul pana atunci. Intelegeam ce e dincolo de mine, intelegeam ca sunt! Nici macar nu conta locul, eram...Invatam sa exist, aici si intr-un fel cumva si acolo! Aceea existenta care in final se opreste intr-o nonexistenta! De ce inteleg, apoi nu m-ai inteleg?...Ce?

Eu sunt Anna!... ( capitolul 1 )

 Lumea!... Lumea! ...Asa cum o stiu!....Asa cum o stii!... Lumea!... Lumea asta in care traim!...
 Eu sunt Anna!... Tu cine esti?...Poate te cunosc! Poate am trecut pe strada pe langa tine...Poate ma stii! Sau poate ca nu!...Eu sunt Anna!... Probabil nu m-ai vazut pe strada! Sau poate m-ai vazut!... Pe strada!...Stii strada noastra: e aproape ciudata!  O strabatem. o simtim sub pasii nostri , gri, la amiaza, seara e aproape neagra...Am vazut nonexistenta pe ea! Stii nonexistenta aceea ciudata!...O fiinta nonexistenta pe ea! Era existenta, apoi nonexistenta a coplesit-o! S-a prabusit!... A ramas, acolo, oprita! ...Dupa cativa pasi. Se oprise...se oprise intr-un mod total, incredibil... Nonexistenta a facut aproape totul cu aceea finta! Ma gandeam ca eu as fi putut fi in locul ei! Adica sa nu m-ai spun azi nimic! Adica sa nu m-ai trec pe langa tine! Sa nu te vad, sa m-ai stiu! Adica tu, sa ma vezi si totusi sa treci pe langa mine si sa ma privesti!... Ce e existenta si ce e nonexistenta?

Eu sunt Anna!... (o nuvela crestina)

 Prolog

Poate ca a-ti citit despre ultimul profet a lui Yahweh: Ilie! Poate, cu toate ca e foarte greu de gasit carte sa: Urmarit de soldatii reginei Izabela, proorocul s-a ascuns intr-o pestera. Nu se temea pentru viata sa, ci pentru faptul ca odata mort Dumnezeu nu v-a mai avea nici un om care sa-l reprezinte...Ramasese ultimul om profund dedicat Celui Preainalt! Obosit si deznadajduit acest sfant, dupa uciderea preotiilor lui Baal, crezand ca Israel si omenirea va intelege mesajul lui Dumnezeu, fuge de amenintarile reginei furioase. Nu se schimbase nimic...Omenirea era pe moarte!... Ilie stia ca va pierii aici, intr-o pestera uitata de timp si oameni...
 - De ce, Yahweh, Stapanul meu? Nimeni nu Te va va mai propovadui acestei lumii... Nu sunt mai bun decat parintii mei...I-am Tu viata!...
Un sipot usor ii raspunse:
 - Nu, copilul meu, imi vei fi martor pana la capat!
 - Omenirea, Elohim...incerca Ilie aproape frant.
 - Omenirea nu e treaba ta! E doar a Mea!
 - Dar nimeni acum...nu te vrea! spuse batranul Ilie.

Doar Credinţa!

E atât de greu în cenuşia lume,

S-asculţi doar Adevărul şi să-l crezi,

Când noaptea cea pustie, fără nume

 Acoperă Lumina sub lespezi.

În numele religiilor de carne

S-au înălţat atâtea turnuri de Babel,

Dar piatra lor într-un nisip ce se aşterne,

Ne arată o religiune de rebel.

De ce nu vrem sa ne iertam, cand Dumnezeu ne iarta? (partea 1)

Exista oare pacate de neiertat? Exista ceva atat de rau in noi, in trecutul nostru si in care Dumnezeu sa vada ceva atat de odios si pentru care sa refuze a ne da iertare? Sau uneori reusim performanta sa luam decizia iertarii sau neiertarii din mana lui Dumnezeu pentru a hotara ce este drept a se intampla cu noi?...
 Am cunoscut un om care era un invatator la scoala duminicala si se ocupa uneori si cu tineretul crestin. Un om bland, dar chinuit de un pacat, care culmea nu era ascuns, ci doar nu putea sa treaca peste el si am senzatia ca acest crestin a emis atatea strigate de ajutor neintelese insa de nimeni... Si ce trist este sa strigi dupa ajutor si sa nu fi auzit de cineva.

O surpriză albă în Cristian!

  Exista oare o zi în care Domnul Isus ar putea să vină și cumva să ne surprindă pe toți? Dacă stai să te gândești e greu de crezut...Cineva s-ar putea să nu fie surprins, nu-i așa? Eu mă așteptam la ninsoare cu toate că nu o credeam nici eu...
 NINGE! Afară ninge! Stau în acel Cristian, acel loc ce poartă numele minunat de Creștin cel puțin așa îl pronunță misonarii străini cu un zâmbet luminos, într-un loc de lângă Brașov, dar care îl uita pe El tot mai mult! De pe la ora opt dimineața ninge! Cristianul e alb, iar eu nu atât de înfrigurat cât de uimit privesc cum se poate ca la câteva ore după ce ceasul a trecut din septembrie în octombrie să ningă! Nu am văzut nici macar brumă, dar văd zăpadă! Pozele alăturate sunt făcute de mine în Cristian, langa gară, pe data de 01.10.2013 ora 16.05.

  Domnul spune că într-o zi va veni când nu ne vom aștepta! Adevărul e ca mintea mea sau a dvs. ar putea să-I de-a de furca Lui (oare?) și totusi NU! El va veni cumva când nu ne așteptam, într-o zi ciudată, paradoxală, imposibila, aceea când nimeni, dar absolut nimeni nu îL va mai aștepta!... Și asta pentru ca cumva. toți creștini vor fi convinși probabil că El deja a venit!!! Ar putea fi o explicatie! Sau poate nu.
 Cum să ningă în data de unu octombrie?! Știu că a nins în 2009 pe 13 octombrie, lucram atunci și eram acoperit de nea, lucrând mai mult afară, dar nu pe Unu, pe Unu a Zecea, nu cred să îmi aduc aminte!...Și știți de ce? Pentru ca e doar...Unu! O să mă întrebați și ce dacă e unu?! Habar nu am!...Dar cine poate știi? Poate va fi un altfel de alb imaculat, nu al unei ninsori, ci al unei minuni divine...Mi-aș dori aceasta!...

Politica Legii - Legea Politicii (partea 2)

Din cate citesc eu Legea data de Dumnezeu nu a facut pe nimeni desavarsit! Ori fara oameni care sa aiba o fiinta interioara transformata lumea in care traim nu poate fi diferita de ceea ce vedem si traim azi. Politica cat de sincera ar fi facuta nu v-a schimba oameni, ci doar Dumnezeu prin Duhul Sau o poate face! Legea, asa cum o vad este buna in sensul ca poate restrictiona raul, dar nu a aduce binele... Ba inca auzisesem ca o educatie bazata pe respectul legii si a valorilor morale pot aduce un plus societatii, o valoare pozitiva. Iar din 1990 in Romania de la filosofi, istorici, sociologi sau politicieni ne-au arata cu degetul Occidentul unde, dupa parerea lor legea era respectata, oamenii traiau intr-o buna convietuire datorita ei si poate chiar mai mai mult datorita cultului repectului fata de cel de langa tine invatata de la cresa pana la finalul vietii.